În viața unui om sunt fapte și întâmplări a căror simplă prezență își pun amprenta asupra credincioșilor și comunității, datorită activității defășurate în folosul Bisericii și slujirii lui Hristos.
Părintele Gheorghe Naghi a fost o astfel de persoană, de tânăr înțelegându-și menirea de truditor în Ogorul Domnului și de ajutorare a semenilor aflați în suferință. Crucea zbuciumatei viețuiri pământești a părintelui Gheorghe Naghi a luat sfârșit în dimineața zilei de 10 iulie 2020, când ne-a părăsit după o îndelungată luptă cu o boală necruțătoare la vârsta de 70 de ani în orașul Timișoara, locul unde a trăit înainte de a fugi din România în anul 1989.
În acest moment de răscruce, dorim să creionăm crâmpeie din biografia vieții părintelui Naghi, pentru eterna aducere aminte și exemplu de lucrare misionară desfășurată atât în România, cât și după sosirea pe pământ american în anul 1992. Născut în Timișoara la 16 iunie 1950 într-o familie multietnică, școala generală și liceul le-a absolvit în orașul natal în anul 1969, urmând apoi Institutul Teologic Universitar din Sibiu până în 1973.
După terminarea studiilor, ocupă diverse funcții bisericești în cadrul Mitropoliei Banatului: crâsnic la catedrala din Timișoara (1973), cântăreț la strană (1974), preot la Pișchia, județul Timiș (1975 – 1977), arhivist la Mitropolia Banatului (1977 – 1981), preot la Bălteni, județul Buzău (1981), cântăreț la parohia Elisabetin Timișoara (1983 – 1985), preot la Herneacova, județul Timiș (1986 – 1989).
Atitudinea anticomunistă manifestată încă din perioada studenției atrage atenția securității, activitatea preoțească și cercetare științifică fiind atent monitorizată de organele represive ale regimului ceaușist. Este deconspirat atunci când a dorit să întemeieze un „centru de cultură anticomunist“ alături de istoricul bănățean I. D. Suciu, preotul Ioan Negruțiu, prof. Victor Cârcu, Andrei Ujică – refugiat în Germania, viitor corespondent la radio „Europa Liberă“, Stela Radu, șefa secției de artă a Muzeului Banatului și numai faptul că întâlnirile se desfășurau la muzeul Catedralei Mitropolitane din Timișoara a făcut ca cei supravegheați să nu fie arestați. Pe baza unei acuzări false de trecere ilegală a frontierei este ridicat, anchetat și închis la 21 septembrie 1982 timp de trei zile în arestul miliției din Timișoara. Astfel, se încerca înscenarea unui proces în care să fie condamnat și eventual obligat să părăsescă România. Ideea de a fugi din țară prinde contur în toamna anului 1989 datorită șicanelor, perchezițiilor și anchetelor tot mai dese făcute din partea securității din Timișoara.
La 7 septembrie 1989 părintele Gheorghe Naghi a trecut granița în Ungaria și la 9 octombrie 1989 era la Aachen în Germania. Scăpase cu mari eforturi de o cârmuire nedreptă și începea drumul dureros al exilului, dorind să trăiască alături de familie într-o țară liberă și democratică. După o scurtă perioadă petrecută în Germania, se stabilește la 1992 în U.S.A. statul California. Sosirea părintelui în America a coincis cu eforturile organizațiilor românești din regiunea San Francisco Bay Area de a întemeia o parohie ortodoxă în folosul românilor stabiliți în arealul menționat. Românii ortodocși au cumpărat în 1995 un teren la Hayward, un fost McDonald’s distrus de un incendiu. Deja în martie 1997 planurile noii construcții erau aprobate, tot edificiul fiind ridicat până în aprilie 1998, părintele Naghi conducând parohia în perioada 1996 – 1998.
În 2017 se hotărește să se reîntoarcă în România și locuiește în satul Tilișca (județul Sibiu) și Lugoj (județul Timiș).Duminică, 12 iulie 2020, rămășițele pământești ale părintelui Gheorghe Naghi au fost depuse spre odihnă eternă la Cimitirul de pe Calea Șagului din Timișoara, în prezența familiei, copiilor Diana Encea și Cristian Naghi, prietenilor și colegilor din perioada studiilor liceale și universitare, alături de bunicii și părinții cu care acum se reîntâlnește întru veșnicie. Veşnica lui pomenire, să fie vrednică de amintire!
Prof. Șipoș Ibolya